Ceausescu se-ntoarce in mormant. El a lasat tara fara datorii iar Datoria Romaniei a crescut in doar 25 de ani de la ZERO la peste 100 de miliarde de euro.
MOSTENIREA
neștiută a lui Ceaușescu
MOSTENIREA
neștiută a lui Ceaușescu
Decembrie 1989 - Ceaușescu este împuscat de Crăciun, de oamenii Moscovei Oamenii Moscovei (Iliescu, Brucan, Kostyal, Militaru, Roman) îl îndepărtează pe Ceaușescu de la Putere și il executa in chip barbar de Craciun,
pe 25 Decembrie 1989.
1990 - 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei "se evapora" dupa Revolutie.
pe 25 Decembrie 1989.
1990 - 2015 Banii Aurul si Industria Romaniei "se evapora" dupa Revolutie.
Milioane de romani ajung someri.
Alte milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze...
1990 - 2005 Sistemul bancar romanesc destructurat jefuit si vandut strainilor. Jaful de la Bancorex facut sub privirea ingaduitoare a lui Isarescu
Alte milioane de romani sunt nevoiti sa emigreze...
1990 - 2005 Sistemul bancar romanesc destructurat jefuit si vandut strainilor. Jaful de la Bancorex facut sub privirea ingaduitoare a lui Isarescu
BRCE, care după revoluţie şi-a schimbat numele devenind Bancorex, a ajuns în faliment în 1999, după ce prin ea, Ion Iliescu a miluit cu credite nerambursate sau ilegale zeci de mii de membri ai nomenclaturi postdecembriste, provenită din falşi dizidenţi şi chiar suspecţi de terorismul practicat după Lovitura de Palat din 22 decembrie 1989.
2006 - Privatizarea BCR facuta tot pentru strainiSub privirea guvernatorului BNR. Bancorex a fuzionat prin absorbţie în Banca Comerciala Romana (BCR) şi la privatizarea din 2006 a BCR, guvernatorul BNR împreună cu premierul Tăriceanu a obligat poporul român să plătească suma de 3,75 miliarde euro către Erstebank, din Austria, pentru găurile negre avute de Bancorex.
Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro.
Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.
Cum din privatizarea BCR românii au încasat de la austrieci numai 2,25 miliarde euro, ei mai au de plătit acestora încă 1,5 miliarde euro.
Dacă prin absurd la conducerea României ar fi nimerit din greşeală vreun om cât de cât patriot ca Ceauşescu şi i-ar fi trăsnit prin cap să aplice Testamentul lui Ceauşescu, i-ar fi fost imposibil, căci îi lipsea una din rotiţele mecanismului conceput de el, banca românească.
1991 - 2015 Isarescu cel care a distrus sistemul bancar romanesc, cel care a oprit productia interna de aur si cel care a instrainat aurul tarii in anii 1999 - 2000
Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu.
Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.
Din septembrie 1990 şi până azi, numele celui care a ocupat postul de guvernator al Băncii Naționale a României a fost Mugur Isărescu.
Cel care a fost până în decembrie 1989 cercetător la Institutul de Economie Mondială, obținând titlul de doctor în economie, ca urmare a participării la cursuri organizate în SUA.
În perioada ianuarie–septembrie 1990, Isărescu a funcţionat ca reprezentant comercial al ambasadei României la Washington.
În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.
Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale.
În anul 2002, bursa din Londra, cea mai mare bursă a aurului din lume, a decretat că producţia combinatului Phoenix din Baia Mare (recunoscut pe plan mondial din 1970 ca producător garantat) nu se mai încadrează în standardele internaţionale.
Prin aceasta, România pierdea dreptul la utilizarea poansonului internaţional al BNR, aplicat pe lingourile de aur. Poansonul imprima numărul de ordine, greutatea, concentraţia, denumirea producătorului şi sigla Băncii Naţionale.
România a fost astfel interzisă pe lista producătorilor şi exportatorilor de aur, iar BNR avea cel mai potrivit pretext pentru a nu mai face niciodată depozite de lingouri din aurul românesc.
2002 - 2013 Isarescu a mutat rezerva de aur a Romaniei in afara tariiDoar o întâmplare a făcut ca într-o conferinţă de presă a PRM să fie prezentat un document secret, datat 25 martie 2002, care demonstra că printr-o stranie coincidenţă, din ordinul guvernatorului BNR, prin aeroportul Otopeni, s-au scos din ţară 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaţia Germania.
În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.
În perioada 2002-2013, din dispoziţia aceluiaşi Mugur Isărescu, două treimi din rezerva de aur lăsată de Ceauşescu României, adică 61,2 tone, au ajuns să fie depozitate în bănci din afara graniţelor, lipsind astfel România de a doua rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu.
1999 - Berceanu a dat licenta de exploatare a aurului la straini prin Franck TimisPentru a desăvârşi opera de blocare a accesului românilor la propriul aur şi metale rare, la propunerea ministrului Industriilor, Radu Berceanu licenţa de exploatare a aurului şi metalelor rare nr. 47/1999, este acordată prin HG 458/1999 (ale cărei prevederi sunt şi azi secrete) companiei private străine Roşia Montană Gold Corporation, avându-l ca paravan pe Vasile Frank Timiş.
1999 - 2015 - Statul roman de azi nu a mai scos nici un gram de aur, ci a dat tot aurul la straini
De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni.
Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu.
Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.
De atunci, statul român nu a mai scos nici un gram de aur din propriile mine, în timp ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a acordat la încă opt 8 firme străine licenţe de explorare şi exploatare pentru aurul şi metalele rare româneşti din Apuseni.
Fix pe zăcămintele din hărţile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu.
Legea minelor, a fost modificată astfel, încât România să primească din partea companiilor străine care exploatează resursele sale subterane, o redevenţă de doar 4% din tot ce se extrage, în timp ce în Africa de Sud redevenţa pentru aur este de 20%. Aşadar şi ultima rotiţă a mecanismului conceput de Ceauşescu pentru supravieţuirea României a fost deja vândută.
Ceausescu se-ntoarce in mormant. El a lasat tara fara datorii iar Datoria Romaniei a crescut in doar 25 de ani de la ZERO la peste 100 de miliarde de euro.
Numai intre anii 1998-2012 datoria Romaniei a crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge doar pana in 2012.
Dar la sfasitul lui 2014, datoria Romaniei depasise demult 100 de miliarde de euro. Si asta fara ca vreo investitie majora sa fie facuta in Romania, in ultimii 25 de ani, de catre guvernantii tradatori de tara,
Numai intre anii 1998-2012 datoria Romaniei a crescut de peste 9 ori. Graficul de mai jos merge doar pana in 2012.
Dar la sfasitul lui 2014, datoria Romaniei depasise demult 100 de miliarde de euro. Si asta fara ca vreo investitie majora sa fie facuta in Romania, in ultimii 25 de ani, de catre guvernantii tradatori de tara,
Roşia Montană - o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă, fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.
Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
1. O dăm la "fier vechi", aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea maculaturii. "Puţin, foarte puţin", aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere...
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.
Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
1. O dăm la "fier vechi", aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii, resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
De ce 6,3 trilioane de dolari?
Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean, de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi de multe ONG-uri.
Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare şi alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora. Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
- culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
- culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de minereu;
- culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale, nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni, gaze nobile, lantanide şi actinide.
